Ciugudeanul • Este cel puțin interesant cum toată planeta știe despre Machu Picchu, despre Stonehenge sau Delfi, dar aproape nimeni, în afara României, nu are habar ce este Sarmisegetuza. Parțial firesc, parțial nefiresc. Sarmisegetuza nu are amploarea construcțiilor de la Machu Pichu și nu a aparținut vreunui mare imperiu; nu are megaliții de dimensiunea celor de la Stonehenge și nici vechimea lor, la fel cum aici nu a trăit vreo mare preoteasă ca Pythia. A fost totuși cea mai importantă cetate și cel mai mare sanctuar al unei civilizații, cu care ne place să ne mândrim. Mă întreb deci firesc, de ce specialiștii istorici, decidenții politici, administratorii sitului, nu au făcut lobby adevarat – nu improvizat – pentru promovarea lui? De ce brandul turistic al României era o frunză și nu altarul de andezit?! În buna tradiție mioritică, Sarmisegetuza a căpătat notorietatea, nu pentru informațiile despre istoria civilizației dacice, ci pentru un scandal, acela al furtului celebrelor brățări din aur, prin filmul ” The Hunt for Transylvanian Gold”. Desigur producătorii filmului nu au urmărit promovarea sitului ci au avut propriile interese comerciale. Bine, putem spune, notorietatea o poți obține și prin scandaluri. Nu e suficient, iar România ca stat nu are nici un merit pentru asta. Jalnic dar evident, nu merităm această moștenire antică!
• Recenta vizită la Sarmisegetuza și împrejurimi m-a nedumerit și prin omniprezentele gropi, evident făcute haotic și pe fugă, de pe tot traseul din zona forestieră spre vârful Godeanu. Bizar, aproape lugubru, multe dintre ele sunt făcute la rădăcina cioatelor unor foști fagi seculari. Suntem mari consumatori de legende, ba chiar le substituim realității.
• Cum totul se leagă firesc aici, Sarmisegetuza e sursă nesfârșită de scandaluri mediatice. Se pare că există aici și o pădure seculară de fagi, care ne cam încurcă. Această pădure are exemplare de dimensiuni uriașe. A fost primul lucru care m-a impresionat când am ajuns la sit. Nu am văzut nicăieri fagi de acea dimensiune. Din păcate, datorită pericolului pe care îl reprezintă pentru turiști, autoritățile au hotărât în anii trecuți să scoată din fondul forestier 10 din cele 14 hectare de pădure seculară.
• Un alt scandal se leagă de descoperirea arheologică din vara anului 2013. La rădăcina unui fag, doborât de o furtună, a fost descoperită o matriță antică din bronz, obiect rar și valoros din vremea dacilor, care poate fi acum văzut la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva. Normal, descoperirea s-a făcut anormal, improvizat, discutabil, neconform!
• Ok, pornim așadar de la Sarmisegetuza. Poteca pleacă din partea de nord a incintei sacre, așa cum ne arată și săgeata ”Soarelui de andezit” și străbate o pădure de fag pe o culme dintre Valea Albă și Valea Godeanu. Urcă pe direcția NV, aproximativ 456 m diferență de nivel până pe vârful Godeanu (1656m). Este un traseu de aprox 5 km, cu o diferență de nivel acceptabilă și te duce pe un vârf care este un extraordinar de punct de belvedere. Dacă faci abstracție de tăieturile de pădure jalnice din jurul său, poți vedea până hăt departe. Vezi în jur: culoarul Mureșului de la Orăștie. Se văd bine orașele Alba Iulia, Orăștie, Simeria, Deva. Poți vedea chiar Râpa Roșie de la Sebeș. Se văd grozav de bine Munții Retezatului și Parâng. Apoi, Muntele Mare, Bihor, Trascău, Metaliferi, Vâlcan cu stațiunea Straja, Munții Șureanu etc. Îmi pare rău că nu mi-am luat teleobiectivul cu mine și nu pot să demonstrez tot ce am văzut. Puțin din ce mi-a plăcut am pus totuși aici.
