Ciugudeanul 
De cățiva ani buni mi-am dorit să scriu căteva cuvinte de satul Limba, dar mai ales de ceea ce am găsit eu acolo in cele cateva ”minute, ore, zile petrecute alături de cei implicați in Asociația LImbenii ! mai exact cei implicați în fenomenul fotbalistic al satului prin prisma asociației și aici sper să nu greșesc . Împărtășesc cu voi câteva ”secrete sufletești” legate de ceea ce aș dori să găsesc în fiecare sat românesc.
În ”extremitatea orășenescă” a comunei Ciugud, ascuns între dealuri și râuri care își cântă povestea, se află satul Limba – o așezare ce își scrie propria istorie cu fiecare zi ce trece. Aici, timpul pare să curgă altfel, iar oamenii trăiesc într-o armonie rar întâlnită, conturând o comunitate extraordinară.
Locuitorii acestui sat nu sunt doar simpli trecători prin viață, ci adevărați meșteșugari ai clipei. Cu fiecare eveniment cultural organizat, cu fiecare sărbătoare marcată cu bucurie, satul pulsează de energie, transformându-se într-un loc al tradiției și al speranței. Sub îndrumarea bisericii, care veghează ca un far al credinței, oamenii își păstrează sufletele curate și privirile îndreptate spre un viitor luminos.
Se spune că Limba este un sat care înflorește văzând cu ochii, iar această metaforă nu este departe de realitate. Zi după zi, se ridică noi inițiative, se consolidează legături, iar speranța că „mâine va fi bine” se transformă într-o certitudine. Aici, viața este trăită cu bucurie, cu respect pentru tradiții și cu o credință nestrămutată că binele își va găsi mereu drumul.
Limba nu este doar un sat, ci o stare de spirit, un exemplu de comunitate unită, care demonstrează că acolo unde există voință și iubire pentru locul natal, progresul devine inevitabil. Și astfel, sub supravegherea neobosită a credinței și a valorilor strămoșești, satul își continuă drumul spre viitor, cu fruntea sus și inima deschisă.
Nu am timp de nume, nominalizări speciale etc….am timp să scriu atât: Felicitări !
