Politica a fost mereu un joc al compromisului, dar când acest compromis devine o vânzare completă a principiilor, ajungem la ceea ce mulți numesc “prostituție politică”. De la politicieni care schimbă taberele peste noapte pentru avantaje personale până la cei care susțin proiecte de lege doar pentru că „așa trebuie”, sistemul este infestat de oameni dispuși să facă orice pentru putere.
Cât este necesitate și cât este lipsă de caracter?
Pentru unii, tranzacțiile politice sunt o necesitate. Fără alianțe, fără compromisuri, e aproape imposibil să ajungi la putere și să implementezi orice fel de schimbare. Problema este că acest mecanism al compromisului se transformă rapid într-un cerc vicios, unde principiile sunt abandonate complet în favoarea unor beneficii imediate. Astfel, oameni care odată aveau convingeri ferme ajung să voteze proiecte care merg împotriva propriilor declarații inițiale doar pentru a-și păstra funcția.
Cât de jos sunt dispuși să meargă?
Este de-a dreptul degradant să vezi oameni cu funcții importante lingând clanțele celor mai puternici, umilindu-se public, negând evidențe doar pentru a-și asigura continuitatea în sistem. Când ai politicieni care votează legi absurde pentru că „așa li s-a cerut” sau oameni care schimbă partidele de câte ori simt că se scufundă corabia, apare întrebarea: există vreun punct într-un care această mizerie se oprește?
Prețul unui trai mai bun
Mulți dintre cei care intră în sistem nu o fac pentru idealuri, ci pentru siguranța materială. Un salariu bun, beneficii, influență – toate acestea vin la pachet cu o condiție: supunere totală. Chiar dacă știu că fac lucruri incorecte, chiar dacă văd că distrug țara bucată cu bucată, acceptă să joace acest rol mizerabil.
La finalul zilei, prostituția politică nu este doar o problemă a celor care o practică, ci a întregului sistem care permite acest tip de comportament. Până când cetățenii nu vor sancționa drastic astfel de derapaje, această realitate va rămâne o constantă a politicii noastre.