Prin lumea giganților. Brâna Aeriană

Cu pași siguri prin Bucegi Munții Bucegi sunt un spațiu al diversități și contrastelor complementare Munții Bucegi – sunt spațiu al contrastelor geografice, un loc în care platourile domoale înalte sunt întrerupte brusc de abrupturi amețitoare.

Bucegii sunt leagănul turismului montan românesc și al alpinismului; tărâmul misterios al legendelor pseudoștiințifice și masivul montan cel mai căutat de către masele de turiști; locul în care poți avea experiența altitudinii plimbându-te ca pe bulevard; așezările umane de la poalele Bucegilor sunt locul în care viața citadină se întrepătrunde intim cu natura sălbatică. Aici, plimbându-te pe o stradă, poți da ”nas în nas” cu ursul brun carpatin.

Nicăieri altundeva în Carpați nu poți avea laolaltă toate aceste experiențe, atât de contrastante dar atât de complementare. E atât de plăcut să stai pe un țanc al abruptului prahovean, înconjurat de cel mai sălbatic peisaj și să experimentezi în același timp forfota urbană de la poale. Brâna Aeriană Brâna Aeriană și Creasta Văii Albe (greuladeal.ro) Brâna Aeriană Traseul spre Brâna Aeriană poate fi considerat un traseu alpin clasic, care combină drumeția cu pasaje de cățărare ușoară. Este un traseu nemarcat, cotat cu gradul de dificultate A1. Durata de parcurgere (între Refugiul Coștila și ieșirea în Brâna Mare a Coștilei) este de aproximativ 3 ore. De-a lungul acestui traseu se întâlnesc toate caracteristicile tehnice care îl pot recomanda la ”calificarea” în categoria ”carpatism” (”bucegism”!!!). Sunt de parcurs pasaje de vâlcele abrupte (Vâlcelul Pietros, Vâlcelul Policandrului), brâne (Brâna Aeriană, Brâna Mare a Coștilei), creste (Creasta Văii Albe).

În câteva porțiuni mai abrupte sau mai expuse există montate cabluri sau lanțuri de asigurare. Traseul Brânei Aeriene a fost folosit de-a lungul timpului, ca și în prezent, pentru retragerea de pe traseele de cățărare din Peretele Văii Albe și pentru acces spre Brâna Mare a Coștilei sau Platoul Bucegilor.

Este din ce în ce mai mult parcurs și ca destinație în sine, pentru a ”gusta” puțin din zona de abrupt prahovean a Bucegilor. Premiera parcurgerii acestui brâu este atribuită pasionaților montaniarzi și cățărători Niculae Comănescu și Leove Stolear în anul 1935.

Brâna Aeriană este una dintre numeroasele brâne care traversează Peretele Vulturilor din abruptul Coștilei. Enumerate de jos în sus, acestea sunt: Brâna Policandrului, Brâna Suspendată, Brâna Interzisă și Brâna Aeriană. Aceste brâne pot fi considerate ”punți” de legătură între traseele de cățărare din Peretele Vulturilor (Fisura Mult Dorită, Fisura Policandrului, Fluturele de Piatră, Fisura Suspendată, Innominata etc) Atenție! Nu este un traseu pentru începători în mersul pe munte sau pentru turiști lipsiți de experiență în parcurgerea traseelor de abrupt. Din cauza zonelor expuse, aeriene, parcurgerea acestui traseu necesită atenție sporită, deprinderi de orientare, experiență alpină, lipsa acrofobiei, pas sigur, vreme bună și timp suficient pentru a-l finaliza.

Este de asemenea indicat a nu se intra într-un astfel de traseu fără un un minim echipament de siguranță. În afara echipamentului necesar pe orice traseu montan, în particular al unuia care ajunge la altitudinea de peste 2000 m, pentru acest traseu mai sunt necesare: cască, ham, anouri, carabiniere pentru asigurare la la traversarea brânei, lampă frontală. Recomandarea noastră este să fiți însoțiți de un ghid autorizat, bun cunoscător al traseului. Brâna propriu-zisă se parcurge în aproximativ 20 de minute, și, deși este foarte aeriană, fiind asigurată cu cabluri, este relativ sigură. Mai dificil este accesul spre ea. Caracteristicile traseului – Bușteni – Brâna Aeriană – Creasta Văii Albe – Platoul Bucegi Marcaj: traseu nemarcat; durata traseului: în funcție de condiția fizică și de cunoașterea trasei corecte poate fi parcurs între 5-8 ore; diferența de nivel pozitivă (D+): 1300 m; lungimea traseului: 5 km. Principalele secțiuni ale acestui traseu sunt: − Căminul Alpin – Refugiul Coștila: 3km, 700 D+, 1.5-2 ore − Refugiul Coștila – Intrare Brâna Aeriană: 1 km, 420 m D+, 2.5-3.5 ore − Traversare Brâna Aeriană: 100 m, 20 minute − Creasta Văii Albe – Brâna Mare a Coștilei (sub Hornul lui Gelepeanu): 500 m, 220 m D+, 1 oră − Hornul lui Gelepeanu – Platoul Bucegi: 200 m, 60 m D+, 15-30 minute Descrierea traseului. Plecarea se face de la Căminul Alpin din Bușteni, aflat la altitudinea de 925 metri. La început se urmează marcajul Triunghi Roșu ( care duce pe la Pichetul Roșu până la Cabana Mălăiești).

Se urcă Plaiul Munticelului, se ajunge în locul numit Măsurătoarea Urșilor. Din acest punct se părăsește Triunghiul Roșu și se urmează spre stânga poteca spre Refugiul Coștila. Imediat se lasă spre stânga poteca care merge spre Valea Albă prin locul numit La Verdeață. După puțin timp poteca conteste la dreapta trecând pe la locul numit La Sfatul Uriașilor, loc de comemorare a numeroși pasionați de munte, de umplut bidoanele cu apa rece de la izvor și de câteva minute de relaxare pe băncuța amenajată. Poteca traversează apoi apoi firele vâlcelelor Policandrului și Pietros, iar înainte de coborârea în Valea Coștilei, spre Refugiul Coștila, poteca cotește spre stânga (sud). Urcă prin vegetația densă și traversează din nou Vâlcelul Pietros și Vâlcelul Policandrului. Urcam apoi susținut printre zade pe o față înierbată a Vâlcelului Pietros. Într-o zona mai expusa a acestui vâlcel există instalat un lanț, care se termină în zona unei plăcuțe comemorative. De aici urmează o traversare ceva mai expusa spre dreapta (NE) ajungând într-o zonă cu perspective spre Peretele Vulturilor și orașul Bușteni.

De aici poteca urmează în mare Vâlcelul Policandrului, a cărei parte mai dificilă este prevăzută cu lanț. Ultima parte a traseului, înainte de intrare pe Brâna Aeriană, este un punct de belvedere spre Peretele Albișoarelor, spre firului Văii Albe, și spre orașul Bușteni. Brâna Aeriană este și ea în mare parte vizibilă din acest punct. Brâna Aeriană are o lungime de aproximativ 100 m, este foarte expusă și are pe aproape toată lungimea cabluri în care este bine să ne punem asigurările. Există, chiar la început, și un sector mai dificil al acesteia, în care poteca s-a surpat, fiind nevoie de traversare pe planul foarte înclinat al peretelui. După traversarea Brânei Aeriene putem respira în siguranță într-un fel de portiță a acesteia și să admirăm Valea și Peretele Coștilei. Urcarea pe Creasta Văii Albe începe destul de abrupt și continuă în general tot așa, astfel încât ești forțat să înaintezi uneori ”în patru labe”.

Nu are dificultăți tehnice, dar poți încerca acut sentimentul de ”rău de înălțime”. De pe muchia crestei vom ”survola” firul Văii Albe, pe la partea superioară a Peretelui Văii Albe, de la o altitudine relativă de 400-600 m. Vedem chiar ieșirea și ultimul piton ale celebrei Fisuri Albastre, Pintenul Văii Albe, sectoare suspendate ale Brânei Mari a Coștilei. E mai mult decât se poate descrie în cuvinte. Creasta Văii Albe se termină în Brâna Mare a Coștilei, loc unde senzația de suspendare se mai domolește. Urmează Hornul lui Gelepeanu, de vreo 60 m lungime, cel care ne scoate în 15-20 de minute în Platoul Bucegilor, exact sub Releul de pe Vf. Coștila. De aici există două opțiuni de coborâre înapoi în Bușteni. Fie mergem spre Babele și luăm telecabina, fie mergem spre Crucea Eroilor, prin Șaua Caraiman, apoi pe Brâna Mare a Caraimanului și coborâm pe Valea Jepilor (Caraiman). Trasee cu pornire din Bușteni spre puncte din Munții Bucegi: Triunghi Albastru: Buşteni – Cabana Piatra Arsă Cruce Albastră: Buşteni – Cabana Padina – Pietroşiţa Bandă Roșie: Buşteni – Cabana Poiana Izvoarelor – Cabana Omu Triunghi Albastru: Buşteni – Şaua Baiului – Cabana Diham Punct Roșu: Buşteni – Cascada Urlătoarea Punct Galben: Buşteni – Valea Cerbului Bandă Galbenă: Buşteni – Poiana Coştilei – Cabana Omu