Credincioșii ortodocși, greco-catolici, romano-catolici și evanghelici îi prăznuiesc astăzi pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel.
Primii doi ucenici ai lui Iisus au fost Ioan și Andrei, urmați apoi de Shimon (pe care Iisus l-a numit Chefa, adăcă „Piatra”, de aici… Petru).
Sfântul Apostol Petru este fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei. Pescar de meserie, el este chemat să mărturisească în numele apostolilor dumnezeirea lui Hristos, dar ajunge să se lepede de Mântuitorul atunci când El este prins spre a fi răstignit.
După înălțarea Domnului Isus Hristos la Ceruri, Simon Petru (sau Shimon Bar-Yona) ia cuvântul în adunarea ucenicilor, care îl alege ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. Acesta a murit răstignit pe cruce, la cererea sa a fost așezat cu capul în jos, ca să nu fie crucificat ca și Iisus. A murit în anul 67 d.Ch., în ziua de 29 iunie, la Roma. În acel loc a fost ridicată celebra Bazilică Sf. Petru din capitala Italiei, Petru fiind considerat primul papă.
Sfântul Apostol Pavel a fost elevul învățatului Gamaliei, el participând la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului avea să i se arate Hristos și să-l certe pentru cele făcute, ulterior primind botezul de la Anania, episcopul Damascului.
Shimon (pe care Iisus l-a numit Chefa, adică „Piatra”, care a devenit Petru) a pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în același an ca și Sfântul Apostol Petru, întemeietorul Papalității.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt cinstiți împreună pentru că au murit în aceeași zi, în timpul prigoanei creștine declanșată de împăratul roman. Ei sunt ocrotitorii celor lipsiți de libertate, de aceea sunt protectorii spirituali ai închisorilor.
Obiceiuri de ziua Sfinților Petru și Pavel
În ziua de 29 iunie, cea în care sunt cinstiți Sfinții Apostoli Petru și Pavel, nu se spală, nu se coase și nu se lucrează pentru că sunt atrase forțele necurate.
O veche credință populară spune că atunci când tună și fulgeră de Sân Petru nu se vor face alune și nuci, căci le mănâncă viermii și cad din copaci.
Începând cu această zi cucul și privighetorile nu mai cântă, în timp ce scânteile produse de biciul Sfântului Petru se transformă în licurici care-i călăuzesc pe călătorii rătăciți pe drumuri de munte sau în pădure.
De asemenea, pentru a avea spor în casă gospodinele merg la Biserică pentru a sfinți pachete cu colaci, mere dulci sau acrișoare, iar apoi aceste ofrande sunt date oamenilor săraci.
Se mai spune că oamenii pistruiați trebuie să se spele pe față cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșul, tradiția precizând că în felul acesta pistruii nu se mai înmulțesc.
În satele românești, de Sfinții Apostoli Petru și Pavel se păstrează un obicei care are legătură cu talismanele: mamele le oferă fiicelor o punguță roșie în care se păstrează un cățel de usturoi și frunze de pelin. Talismanul este purtat 3 zile ca fetele să fie apărate de farmece și iele, care le-ar putea fura norocul.
Pentru a fi feriți de cele rele, oamenii poartă în ziua de Sfinții Apostoli Petru și Pavel pelin și usturoi în buzunare.
O altă tradiție populară spune că nu se pun capcane în ziua de 29 iunie și lupii nu se alungă cu focuri de armă. Acest obicei se păstrează pentru a ține la distanță animalele sălbatice să nu mai fure vite din gospodării.
Nu se mănâncă mere în ziua praznicului, mai ales de către femei pentru că în felul acesta cei trecuți la viața veșnică vor fi supărați. Pe de altă parte, femeile bătrâne au voie să guste mere abia la Sfântul Ilie.
Numele Petru și Pavel în România….
Peste 505.000 de români îşi sărbătoresc onomastica pe 29 iunie, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.
Astăzi le putem spunem „La Mulți Ani” celor care se numesc Paul, Pavel, Pavlov, Pavăl/ Paval, Petre, Petrică, Petrişor/ Petrisor, Petronel, Petru, Petruş/ Petrus, Petruţ, Pătru, Pătruş/ Patrus, Păvăluş/ Pavalus/ Pavăluş, Paula, Pauliana, Paulina, Petra, Petrica, Petronela, Petruţa.
Citește și:
24 iunie: Ziua Internațională a Iei (citește articolul)
