Săptămâna Mare a credincioșilor romano-catolici, evanghelici-lutherani și protestanți s-a încheiat cu slujba de Înviere, celebrată în seara de sâmbătă, 4 aprilie.
Duminică, 5 aprilie 2026, este prima Zi de Paște pentru aproximativ 1.500.000 de cetăţeni din România – unguri, români, germani, polonezi, bulgari, cehi, slovaci etc.
În judeţul Alba trăiesc câteva mii de romano-catolici (maghiari, polonezi, cehi, germani şi români), evanghelici lutherani (saşii), unitarieni şi calvini (maghiari), bulgari catolici, dar şi neo-protestanţi.
Pentru credincioșii greco-catolici și ortodocși urmează Săptămâna Mare, care se va încheia cu Paștele, duminică, 12 aprilie.
Tuturor celor care sărbătoresc Paștele în această zi le dorim Sărbători Fericite, cu lumină și pace!
Sărbători Fericite! Boldog Ünnepeket!
Paște Fericite! Kellemes Húsvéti Ünnepeket!
Happy Easter!
Joyeuses Pâques!
Frohe Ostern!
Felices Pascuas!
Buona Pasqua!
честит Великден (čestit Velikden)
În Transilvania, Sărbătoarea Învierii este urmată de câteva zile în care se merge cu stropitul – cu udatul -, un obicei din păcate aproape uitat. În general, merg cu stropitul mai ales tinerii și copiii. Aceștia merg în vizită la cunoscuți și le udă cu parfum pe fetele și doamnele din casă. Ca răsplată, copiii primesc ouă, cozonac, iar tinerii și bărbații un pahar de vin.
Creștinii occidentali (romano-catolici, evanghelici-lutherani, protestanți) și cei răsăriteni (ortodocși, greco-catolici) sărbătoresc Paștele în zile diferite, situație care datează din anul 1582. Biserica Catolică are ca reper calendarul Gregorian, în timp ce ortodcșii respectă varianta calendarului Iulian.
Sinodul de la Niceea, desfășurat în anul 325 la inițiativa împăratului Constantin I, a stabilit clar că Paștele trebuie sărbătorit la aceeași dată de către toți creștinii. Ulterior s-a stabilit, printr-o hotărâre adesea atribuită Sinodului, că Paștele va avea loc în… prima duminică după prima lună plină a primăverii (după echinocțiul de primăvară, care are zi stabilă: 20 martie).
Foto: Monitorul de Cluj
