Protestele violente din Franța se extind în Italia, Belgia, Albania și Portugalia
Am senzația că Europa fierbe încet, iar cei care o conduc par să nu înțeleagă cât de multă nemulțumire s-a acumulat. Proteste, scumpiri, tensiuni sociale și o neîncredere tot mai mare în clasa politică. În Franța, nemulțumirile sociale au devenit de mult o constantă, iar în Italia, prețurile carburanților apasă tot mai greu asupra populației. În spatele acestor probleme diferite se ascunde aceeași întrebare: cât mai pot suporta oamenii?
Peste toate acestea se suprapune războiul din Ucraina, un conflict ale cărui consecințe economice și de securitate sunt resimțite în întreaga Europă. Susținerea Ucrainei poate avea argumente solide, dar cetățenii au dreptul să întrebe cât vor costa aceste eforturi și unde se dorește să se ajungă.
Problema nu este doar scumpirea vieții, ci și sentimentul că oamenilor li se cer permanent sacrificii, în timp ce soluțiile întârzie să apară. Iar când nemulțumirile economice se întâlnesc cu neîncrederea în politicieni, lucrurile pot deveni imprevizibile.
Nu spun că Europa se îndreaptă inevitabil spre o explozie socială. Dar nici nu cred că toate aceste semnale ar trebui tratate separat, ca și cum nu ar avea nicio legătură între ele.
Europa stă pe un butoi cu pulbere. Nu știm dacă va exploda, dar ar fi o greșeală să credem că, pentru că încă nu a făcut-o, totul este în regulă.
