Regina Maria a României s-a născut în ziua de 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, Ashford, Kent, Anglia. Principesă de coroană, a devenit cea de-a doua regină a României la 10 octombrie 1914, în calitate de soție a principelui devenit ulterior regele Ferdinand I al României.
Născută Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a fost prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Regatului Unit.
Părinții săi au fost Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh, și Maria Alexandrovna Romanova, mare ducesă a Rusiei, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Maria și-a petrecut copilăria și adolescența la Eastwell Park, reședința familiei din comitatul Kent.
S-a căsătorit la 29 decembrie 1892 cu Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen, principele moștenitor al României, încercând încă de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca principesă și, începând din 1914, ca regină.
A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România și Marea Britanie, dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în Primul Război Mondial de partea Puterilor Centrale și a susținut alianța cu Antanta, în vederea susținerii de către aceasta a întregirii statului național român.
Pe timpul războiului și-a acompaniat soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”. În perioada Conferinței de Pace de la Paris (1919), dar și după încoronarea, alături de Regele Ferdinand, ca suverani ai României Mari (Alba Iulia, 15 octombrie 1922) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale cu suveranul englez, cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, cu prim-ministrul Franței, Georges Clemenceau și cu reprezentanții de marcă ai mass-mediei europene.
După reușitele diplomatice ale Reginei în Europa, a urmat încoronarea de la Alba Iulia, în ziua de 15 octombrie 1922. Evenimentul a avut loc în fața Bisericii Încoronării (catedrala ortodoxă, numită azi a Întregirii), construită în anii 1921-1922. A fost momentul maxim al celor doi regi care au realizat România Mare: Regele Ferdinand și Regina Maria.
Coroana confecționată pentru încoronarea de la Alba Iulia a Reginei României a fost realizată de casa de bijuterii „Falize”, din Paris, pe baza proiectului întocmit de pictorul Costin Petrescu, cel care a conceput și mantiile purtate de familia regală la ceremonia de încoronare. Coroana a fost realizată în stil Art Nouveau, din aur transilvănean, având ca model coroana doamnei Despina-Milița, soția lui Neagoe Basarab. Simbolurile regalității apar pe cele două pandantive laterale, de inspirație bizantină: pe unul este gravată în aur stema mică a României, iar pe celălalt stema Casei de Edinburgh, din care provenea Regina Maria. Coroana a costat circa 65.000 de franci, asigurați de la bugetul de stat printr-o lege specială.
Perechea reaglă Ferdinand și Maria au avut 6 copii, dintre care unul, principele Mircea, a murit la o vârstă fragedă. Primul lor copil s-a născut la numai nouă luni și cinci zile de la căsătoria lor, este vorba despre principele Carol, născut la castelul Peleș, în 1893. A urmat apoi principesa Elisabeta (1894), principesa Maria (1900), principele Nicolae (1903), principesa Ileana (1909) și principele Mircea, născut în ianuarie 1913.
După moartea Regelui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), acesta a reușit îndepărtarea Reginei Maria din viața politică, obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil intern la reședințele sale de la Balcic și Bran.
În ultimii doi ani de viață, bolnavă fiind, s-a tratat la diferite sanatorii din Europa, revenind în țară în vara lui 1938 și murind la reședința sa de la Pelișor. A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la capela Stella Maris a reședinței din Balcic. După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima Reginei a fost mutată la Bran.
La Alba Iulia liceul de arte poartă cu mândrie numele Reginei Maria. De asemenea, o mică piațetă se numește Regina Maria.
Citește și:
104 ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria (citește articolul)
